Pentu cîte sunt de spus aproape că nici nu poți găsi un fir din ghemul întreg cu care s-ar putea de început, atîtea gînduri și așa o avalanșă de idei că se pare că le simt greutatea la propriu. Dorința de a expune gîndurile în felul cum apar ele acolo în creer, haotic, fără nici o legitate și deseori nu la locul potrivit și nu în modul cel mai corect, tot ceea ce în rezultat crează acel ghem încălcit de idei, sarcazul pe care îl reflecta starea înternă asupra prezentului aproape că lipsit de valori morale.
Avînd așa ingrediente în ”frigiderul” cu un nume și aprobat printr-un act de identitate, sau chiar mai multe, sper ceva să se primească, poate pe alocuri prea pipărat și ars la fund, dar care nu are în rezultat scopul de-a fi comestibil, scopul e altul, dorința și pofta de exprimare a ideilor și viziunilor - banale, primitive și poate nu obective pentru majoritate, dar diferența din turma în care ne aflăm e anume în modul cum gîndim, cum procedăm ce viziunile avem și cum percepem ceea ce ne înconjoară.
Fiind un pic rămas în urmă de la unele lucruri prioritare pentru majoritate, am folosit acea fereastră de timp pentru a da start unei idei parazitare trecută cu timpul în deprinderea de-a încerca să înteleg majoritatea lucrurilor posibile și generarea unui număr nebun de scenarii pentru fiecare caz în parte, pentru a gasi o legitatea în ceea ce aproape ca nu are acea legitate. Cît de simplu ar fi să procedezi reeșind din situație, ceva de genu: vreau - iau, pot - fac si tot asa mai departe, dar nu aveam să ajung singur la formula că - nu lumea e complicată, noi o complicăm!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu